Decontare cheltuieli de cazare și masă pentru refugiați în vigoare de la 1 iulie 2024

Legislație

•  
• O.U.G. nr. 96/2024 din 28 iunie 2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina;
• O.U.G. nr. 15/2025 din 20 martie 2025 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina
• Hotărâre nr. 1178/2024 din 25 septembrie 2024 pentru stabilirea cuantumului, condiţiilor şi a mecanismului de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina;
• Hotărâre nr. 267/2025 din 20 martie 2025 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.178/2024 pentru stabilirea cuantumului, condiţiilor şi a mecanismului de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Descriere

Conform O.U.G. nr. 96/2024 din 28 iunie 2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, cetăţenii străini sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România pentru prima dată de la declanşarea acestuia, începând cu data de 1 iulie 2024, au dreptul, ca măsură de asistenţă de prim răspuns, la cazare în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară.

Persoanele menționate mai sus au dreptul, pe perioada staţionării în taberele temporare de cazare, la:

1. a) utilităţi de primă necesitate;
2. b) asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat.

Beneficiarii au dreptul la o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti–Ilfov.

Drepturile prevăzute anterior se acordă pe o singură perioadă de 3 luni consecutive, începând cu data de 1 iulie 2024. Termenul se calculează de la data intrării beneficiarilor pe teritoriul României. Nedepunerea cererii de acordare a sumelor forfetare în primele 3 luni de la intrarea în România nu atrage decăderea din drept a solicitantului pentru următoarele luni.

Beneficiari

Sumele forfetare se acordă pentru fiecare beneficiar, respectiv familie sau persoană singură, în cazul în care nu există familie.
Beneficiarii şi beneficiarii anteriori au dreptul de a fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică.

Beneficiarii şi beneficiarii anteriori care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 96/2024, respectiv asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele de aplicare ale acestuia, precum şi de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi serviciile medicale cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, ca şi asiguraţii români, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, a contribuţiei personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu şi cu scutire de la coplată.

Serviciile medicale în asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.

Furnizorii au obligaţia să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la art. 4, alin. (1) din OUG nr. 96/2024 şi pentru care întocmesc facturi distincte.

Facturile şi documentele justificative, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, însoţite de copii ale documentelor de identitate şi de protecţie temporară sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu deţin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relaţie contractuală în vederea decontării.

Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, şi Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale şi acesta se împlineşte în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naţionale de sănătate curative, acordate în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.

Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la art. 4, alin. (2) din OUG nr. 96/2024 şi să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, cu respectarea prevederilor art. 4, alin. (3) – (6).

Beneficiarii şi beneficiarii anteriori care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 96/2024, respectiv asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, în condiţiile în care realizează venituri asupra cărora se calculează şi datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia plăţii acesteia în aceleaşi condiţii ca şi asiguraţii români.

Prevederile de mai sus se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Minorii neînsoţiţi beneficiază de protecţia specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În aplicarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, procedura de cooperare între autorităţi privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, şederea, precum şi asigurarea protecţiei drepturilor minorilor neînsoţiţi se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educaţiei naţionale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Prin derogare de la prevederile art. VI din Legea nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, pentru minorii neînsoţiţi, plasamentul poate fi dispus şi în servicii de tip rezidenţial organizate pentru un număr mai mare de copii raportat la cel prevăzut la art. 123 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin derogare de la prevederile art. VII din Legea nr. 191/2022, serviciile de tip rezidenţiat în care sunt plasaţi minori neînsoţiţi pot funcţiona până la returnarea acestora în ţara de origine.

Prin derogare de la prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, plasamentul minorilor neînsoţiţi poate fi dispus şi la o persoană adultă care provine din zona conflictului armat din Ucraina şi care beneficiază de măsura de protecţie temporară stabilită în condiţiile Legii nr. 122/2006, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile materiale şi garanţiile morale pentru a primi un copil în plasament.

Prin derogare de la prevederile art. 2 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de alocaţia de stat pentru copii şi copiii beneficiarilor, precum şi ai beneficiarilor anteriori, dacă permisul de şedere temporară are înscrisă o adresă. Adresa prevăzută în permisul de şedere temporară se asimilează domiciliului sau reşedinţei.

Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alocaţia de stat se acordă şi în situaţia în care copiii prevăzuţi mai sus se află pe teritoriul României însoţiţi de un singur părinte ori care se află în îngrijirea unui reprezentant.

Astfel, alocația de stat pentru copii se acordă pe bază de cerere însoţită de copia permisului de şedere temporară în termen de valabilitate, precum şi de o declaraţie pe propria răspundere prin care certifică faptul că minorul se află în întreţinerea părintelui sau a reprezentantului acestuia.

Modelul declaraţiei se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care persoana deţine documente doveditoare privind calitatea de reprezentant al minorului eliberate de autorităţile din România, prezintă copie şi după aceste documente.

Cererea şi documentele doveditoare de mai sus se depun la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află adresa înscrisă în permisul de şedere temporară.

Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte cu luna următoare depunerii cererii.

Plata alocaţiei de stat pentru copii se efectuează în funcţie de înscrisurile din cuprinsul permisului de şedere temporară şi de opţiunea părintelui/reprezentantului, după cum urmează:

1. 1. a) la domiciliu sau reşedinţă, pe bază de mandat poştal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de şedere temporară conţine o adresă completă;
2.  b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de şedere temporară conţine o adresă incompletă.

(6) Celelalte prevederi ale Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(7) Părinţii sau, după caz, reprezentanţii minorilor au obligaţia ca, din 3 în 3 luni, începând cu luna depunerii cererii, să dovedească faptul că locuiesc la adresa înscrisă în permisul de şedere temporară prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti care efectuează plata dreptului, fie prin mijloace electronice, fie prin înregistrare la sediul acesteia.

Modelul declaraţiei se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Neprezentarea de către părinte sau reprezentantul minorului a declaraţiei pe propria răspundere atrage după sine suspendarea plăţii alocaţiei de stat pentru copii.

Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care permisul de şedere temporară al beneficiarului sau al beneficiarului anterior conţine o adresă completă, aceasta se asimilează domiciliului sau reşedinţei, în vederea acordării drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în calcul numai veniturile realizate în România, de natura celor prevăzute la art. 3 din acelaşi act normativ.

Indemnizaţia prevăzută la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (6) şi (7) din acelaşi act normativ.

În situaţia în care cel de-al doilea părinte nu se află pe teritoriul României sau acesta nu îndeplineşte condiţiile de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, prevederile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică.

Persoanele singure care au în creştere sau îngrijire un copil de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, după perioada prevăzută la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 96/2024 (Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă pe o singură perioadă de 3 luni consecutive, începând cu data de 1 iulie 2024), au dreptul la un sprijin lunar pentru creşterea copilului în cuantum egal cu nivelul minim al indemnizaţiei pentru creşterea copiilor prevăzut la art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Indemnizaţia se acordă la cererea părintelui sau a reprezentantului copilului, depusă la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în a cărei rază se află domiciliul/reşedinţa înscrisă în permisul de şedere temporară.

Cererea se poate depune fizic la sediul agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau prin mijloace electronice.

Cererea se completează potrivit modelului aprobat prin ordinul prevăzut la art. 13 alin. (7) şi este însoţită de copia actelor de identitate ale părinţilor/ reprezentanţilor minorului şi a certificatelor de naştere ale copiilor.

Indemnizaţia se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează, după caz, în luna următoare împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Beneficiarii, după expirarea perioadei în care primesc suma forfetară precum şi beneficiarii anteriori pot obţine, la cerere, venit minim de incluziune conform prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 196/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), minorul însoţit de un singur părinte ori de reprezentantul minorului se consideră familie monoparentală.

Prin derogare de la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 196/2016, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în componenţa familiei cu copii se iau în considerare şi copiii care au calitatea de audienţi. 

Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 196/2016, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune se iau în calcul veniturile realizate ori înregistrate pe teritoriul României, precum şi bunurile deţinute de persoanele prevăzute la alin. (1) în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere pentru care pot fi prezentate documente doveditoare ori sunt înregistrate pe teritoriul României.

Plata venitului minim de incluziune se efectuează după cum urmează:

1. a) la domiciliu sau reşedinţă, pe bază de mandat poştal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de şedere temporară conţine o adresă completă;
2. b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de şedere temporară conţine o adresă incompletă.